07.04.09
PREŢUL IGNORANŢEI!
De prea multe ori auzim scuze de genul: nu am ştiut, mă gândeam că fac bine, credeam că e vorba despre altceva,… Încă din Levitic, însă, suntem învăţaţi că ignoranţa şi necunoaşterea nu sunt scuze! Cum? Vi se pare ceva absurd? Imposibil?! Cum adică, să fii judecat pentru ceva ce nu ai ştiut? Este nedrept? Şi totuşi: „Când cineva va face o nelegiuire şi va păcătui fără voie,… Când va păcătui cineva făcând, fără să ştie,,… „ (Levitic 5. 15, 17). Cu toate acestea, am ajuns să considerăm ca justificare bună şi suficientă, ignoranţa noastră, deşi Biblia face clar că există un preţ şi o responsabilitate, inclusiv a păcatelor şi a greşelilor fără de ştiinţă. Ignoranţa nu este o scuză ci mai bine ai face să cunoşti legile Împărăţiei! Problema mai gravă este atunci când ajungem ca inclusiv religia să ne înveţe că ignoranţa poate fi o scuză pentru orice. Există un ciclu periculos în care trebuie să refuzăm să intrăm: de la pionerat la susţinători, de la susţinători la dogmatici şi de aici la denominaţionalişti. Paşii care despart aceste faze sunt foarte mici. Este aproape justificat să „avansezi” de la starea de pionerat de la început, de entuziasm, la cea de susţinător, numai. Nu ar fi mare problemă dacă am rămâne aici. Dar, acolo fiind, ne simţim îndreptăţiţi să creem reguli care se vor transforma în dogme, legi, decrete care ne vor defini culoarea denominaţională, mai strălucitoare, desigur decât altele. Orice religie care te lasă să rămâi la stadiul carnal, firesc şi îţi promite şi aprobarea lui Dumnezeu pentru aceasta, nu este decât „religie”. Isus a spus: „dacă învăţaţi de la Mine veţi fi ucenicii Mei!”, „dacă cunoaşteţi adevărul, acesta vă va face liberi,…!” O viaţă de păcat nu este o viaţă liberă şi nu înseamnă libertate. Nici voinţa liberă nu înseamnă în mod automat libertate. Precum nici o supunere forţată faţă de Dumnezeu nu înseamnă libertate! Numai alegerea noastră voită de a ne supune lui Dumnezeu duce la adevărata libertate.
Cât despre păcat, acesta duce la robie. Este urât înaintea lui Dumnezeu. Diminuează lucrarea lui Dumnezeu în vieţile noastre. Dar, mai ales: NU EXISTĂ NICI O SCUZĂ PENTRU EL. NICI MĂCAR IGNORANŢA!
